Brașov

Brașov este un municipiu situat în zona centrală a României, în inima Transilvaniei, la poalele Munților Carpați. Așezat într-o depresiune intra-carpatică la o altitudine medie de 625 de metri, orașul este străbătut de râul Ghimbășel și este înconjurat de masivele munților Tâmpa, Postăvaru, Piatra Mare și Piatra Craiului. Fondat în 1211 de Cavalerii Teutonici pe un vechi așezare dacică, Brașov a devenit rapid una dintre cele mai importante cetăți medievale ale Transilvaniei, cunoscută sub denumirea germană de Kronstadt (Orașul Coroană) sau Corona în latină. Astăzi, Brașov este un important centru economic, universitar, cultural și turistic, renumit pentru arhitectura sa medievală bine conservată, Biserica Neagră — cea mai mare biserică gotică din România — și pentru peisajele montane spectaculoase care atrag vizitatori din întreaga lume.

Date Geografice

Coordonate geografice	45°39′0″ N, 25°36′0″ E (45.65, 25.60)
Altitudine medie	625 m (Enciclopedia României) / 565 m (DB-City)
Județ	Brașov (BV)
Suprafață	267,32 km²
Populație (2021)	237.589 locuitori
Densitate	1.064,6 loc./km²
Cod poștal	500007
Fus orar	UTC+2 (Europe/Bucharest), vară UTC+3
Prefix telefonic	0268
Localități vecine	Ghimbav, Sânpetru, Săcele, Hărman, Cristian, Hălchiu, Râșnov, Tărlungeni, Codlea, Bod

Relief

Brașov se află în Depresiunea Brașovului, o depresiune intra-carpatică situată la contactul dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali. Orașul este dominat la nord-est de Muntele Tâmpa (960 m), care face parte din Masivul Postăvaru, iar la sud se ridică Masivul Piatra Mare (1.843 m) și Piatra Craiului (2.238 m). Relieful este variat, cu pante abrupte în zona munților și plata depresiunii unde se află centrul urban. Râul Ghimbășel, alături de alți mici afluenti ai Oltului (Bârsa, Timiș), drenează zona. Prezența zonelor protejate — Muntele Tâmpa și Stejerișul Mare — atestă valoarea peisagistică și ecologică a reliefului.

Climă

Brașov beneficiază de un climat continental umed (clasificarea Köppen: Dfb), specific depresiunilor intra-montane de la altitudini mici și medii. Ierburile sunt reci și lungi, cu temperatură medie iarnică adesea sub -5°C și zăpadă care poate persista mai multe luni, iar verile sunt racoare și pluvioase, cu temperatură medie de iulie în jur de 16-18°C. Amplitudinea termică anuală este mare, precum și diferența de temperatură zi-noapte. Precipitatiile anuale medii depășesc 700-800 mm, cu maxim în iunie-iulie. Înverșunile termice frecvente în depresiune favoarează poluarea atmosferică iarna, dar și crearea unui microclimat specific, benefic pentru turismul de vară și de iarnă (Poiana Brașov).

Populație și demografie

An	Populație
1890	30.781
1930	59.232
1948	82.984
1966	163.345
1992	323.736
2002	284.596
2011	253.200
2021	237.589

Populația Brașovului a cunoscut o creștere accelerată în perioada comunistă (industrializare forțată), atingând un vârf de peste 330.000 de locuitori în anii '80. După 1990, declinul industrial, migrația internă și externă, precum și scăderea ratei de natalitate au determinat o scădere continuă a numărului locuitorilor. Conform recensământului din 2021, populația stabilă este de 237.589 de oameni. Structura etnică este predominant română, cu minorități semnificative maghiară și germană (sașă), moștenitoare a istoriei cetății medievale Siebenbürgen.

Istorie

Primă atestare documentară a Brașovului datează din 1234 (sub numele Brassovia), dar cetatea a fost fondată efectiv în 1211 de Cavalerii Teutonici, invitați de Andrei al II-lea, împărat al Ungariei, să apere frontiera de sud-est a regatului împotriva cumanzilor. După expulsarea cavalerilor (1225), zona a fost colonizată de sași transilvani, care au transformat așezarea într-un puternic centru comercial și artistic, una din cele șapte cetăți (Siebenbürgen). Privilegii comerciale, poziția strategică la încrucișarea drumurilor dintre Imperiul Otoman și Europa Centrală, și autonomia administrativă au asigurat prosperitate. În secolele XIV-XVI, Brașov a devenit un far al culturii românești: aici a funcționat prima tipăritură în limba română din Transilvania (Diaconul Coresi, 1558), a fost redactată „Țiganiada” de Ion Budai-Deleanu, și s-a întocmit prima gramatică română. Marele Incendiu din 1689 a distrus aproape بالكامل orașul, inclusiv biserica care a devenit „Biserica Neagră”. În secolul XIX, Brașov a fost centru al mișcării naționale românești (Andrei Mureșanu a compus aici „Deșteaptă-te, române!”). După Marea Unire (1918), orașul s-a industrializat accelerat, devenind unul dintre cele mai mari centre siderurgice și de tractoare din România ( Uzina Tractorul, Întreprinderea de Mașini Unelte, ICIM). După 1989, reestructurarea economică a dus la declinul industriei grele și la reorientarea spre servicii, IT, turism și automotive (prezența grupului Preh, iar recent a conturilor Microsoft, Oracle).

Obiective turistice

Biserica Neagră (Biserica Sfânta Maria)

Cel mai emblematic monument al orașului și cea mai mare biserică gotică din România, situată în Piața Sfatului. Construcția a început în 1385 și s-a terminat în 1477. Numele actual provine de la Marele Incendiu din 1689, care a infumurat zidurile exterioare. Interiorul gazduiește una din cele mai mari organe din Europa de Est (4.000 de țivi, 1839), o colecție unică de 119 covoruri anatoliene (sec. XVII-XVIII), donate de negustori sași, și cel mai vechi organ funcțional din Transilvania (sec. XVII), adus de la Rupea în 2008. Biserica este și locul de odihnă al umanistului Johannes Honterus, reformatorul sașilor transilvăneni.

Piața Sfatului și Casa Sfatului

Inima vechiului centru istoric, o piață barocă umplută de case comerciale colorate cu acoperișuri roșii. Casa Sfatului, documentată din 1420, a servit ca sediu al consiliului orașului; turnul său a devenit în secolul XVII „Turnul Trompetistului”, de unde se anunța ora. Astăzi găzduiește Muzeul de Istorie a Brașovului. Piața este punctul de plecare ideal pentru explorarea centru-vechiului pe Strada Republicii, Strada Mureșenilor sau Strada Sforii.

Strada Sforii (Rope Street)

Una dintre cele mai înguste străzi din Europa, cu o lățime de 1,1–1,3 m și o lungime de 80 m, legând Strada Cerbului de Strada Poarta Șchei. Construită în secolul XV ca acces pentru pompieri, astăzi este o atracție turistică celebră. Legenda spune că iubitele tăiate de părinți se întâlneau aici, iar cei care se sărutau pe Strada Sforii nu se despărțeau niciodată.

Fortificațiile medievale

Brașov a fost înconjurat de ziduri masive (lungime inițială ~3 km, înălțime 12 m, grosime 2 m), 7 bastioane și numeroase turnuri, construite între 1400–1650 de meșteșugari. Au supraviețuit: Bastionul Graft, Turnul Alb și Turnul Negru (sec. XV), Bastionul Fierarilor, Bastionul Țesătorilor (pe Strada George Coșbuc), Poarta Ecaterinei (1559) — singura poartă medievală conservată — și Poarta Șchei (1827, stil clasicist). Un parcurs plăcut pe Strada Dupa Ziduri (După Ziduri) permite admirăruirea rămășițelor zidurilor.

Muntele Tâmpa

Simbol al orașului, culmea de 960 m se atinge cu telecabina din parc sau pe traseul marcat (30–40 min pe jos). De sus, un panoramă de 360° cuprinde întregul Brașov, Masivul Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi și Piatra Craiului. Pe vârf, inscripta „BRAȘOV” (stil Hollywood) este iluminată noaptea și se vede de la peste 20 km. Zona este rezervă naturală protejată (Stejerișul Mare).

Personalități

Andrei Mureșanu (1816–1863) — poet, revoluționar pașoptist, autorul versurilor „Deșteaptă-te, române!”, imnul României de la 1989. A activat la Brașov ca profesor și redactor la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Statuia sa se află lângă Teatrul Dramatic.

Gyula Halász – Brassaï (1899–1984) — născut la Brașov, devenit cel mai celebru fotograf al Parisului interbelic, supranumit „ochii Parisului” de Henry Miller. A fotografiat Picasso, Dalí, Matisse, Sartre, de Beauvoir; a publicat 17 cărți și a primit titlul post-mortem de Cetățean de Onoare al Municipiului Brașov (2009).

Sextil Pușcariu (1877–1948) — marele filolog și lingvist român, academician, fondator al Universității din Cluj (1919), rector al Academiei Române. A studiat la Brașov, la Gimnaziul Românesc (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”).

Hans Mattis-Teutsch (1884–1960) — pictor, sculptor, grafician avangardist, născut la Brașov. A expus la Berlin (Der Sturm), București; a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov (1944). Liceul de Arte Plastice din Brașov poartă numele său din 2006.

Hans Eckart Schlandt (n. 1940) — organist și profesor de muzică, coordonator al concertelor de orgă de la Biserica Neagră din 1965, fondator al Corului de Tineret „Bach”. Cetățean de Onoare al Brașovului (2011).

Gernot Nussbächer (1939–2018) — istoric, arhivist, scriitor de limbă germană, specialist de referință în arhivistică și istoria Brașovului/Transilvaniei. Medalia „Honterus” (2009).

Liviu Cornel Babeș (1942–1989) — electrician, artist plastic amator, erou anti-comunist. S-a autoîncins pe Pârâia Bradu (Poiana Brașov) în 2 martie 1989, protestând împotriva dictaturii. Declarat erou-martir (1997), Cetățean de Onoare post-mortem (1996).

Harta Brașov